Salutări, Valentin Arhanghel aici.
Gazda podcastului De la vegan la vegan.
Acesta este primul episod bonus. Episoadele bonus sunt episoade scurte în care aduc în centrul atenției un singur subiect.
Subiectul de astăzi este „Cum să comanzi mâncare vegană în locuri în care nu este cunoscut acest concept de vegan”?
Preocuparea
În primii mei ani de veganism am observat că oamenii reacționează destul de defensiv când întrebam sau comandam de mâncare vegan și asta mă făcea și pe mine să interacționez greu cu ei. Era o piedică mare.
M-am gândit foarte mult la care ar fi cea mai bună metodă de abordat în aceste situații pentru ca cel din fața mea să nu mai intre în defensivă când întreb de mâncare vegană.
Întâmplări
Îmi aduc aminte una dintre primele întâmplări de acest fel când după o zi pe munte am fost să mâncăm la o cabană. Cred că era singura din zonă.
Când am zis că vreau ceva vegan omul din fața mea s-a blocat și nu știa ce sa facă. Cu greu am aflat că putea să îmi aducă cartofi fierți, câteva măsline și un pic de ceapă.
Deși era amețit de alcool, țin minte că s-a uitat de mai multe ori pe nota mea pentru că nu înțelegea ce anume mi-a adus de mâncare și cât costă.
Cred că cuvântul vegan îl amețise mai mult decât alcoolul consumat până în acel moment.
O altă întâmplare a fost înr-un restaurant libanez când fata care nota comanda la final a spus un fel de „este ceva în neregulă cu această comandă”.
Pur și simplu vegan i se părea ceva extrem de îndepărtat. Ea vedea notate doar garnituri și salate. Insista să ne aducă și ceva de mâncare. Eram în afara ramadamului.
Sunt sigur că mulți dintre noi au multe experiențe mai dificile sau mai ușoare ce țin de aceste situații în care vrei să comanzi de mâncare vegan și persoana din fața ta intră în defensivă.
Au trecut câțiva ani de la prima interacțiune de acest fel până să găsesc o soluție care văd că funcționează.
Declic
Într-un local specific autoservire sau mai popular spus împinge tava, am interacționat cu o doamnă care când am întrebat dacă are ceva vegan, a intrat în defensivă dar a întrebat după: Cei aia?
Eu eram bucuros că cineva vrea să afle și am început să îi explic fără animale, fără nimic de origine animală…
Doamna m-a întrerupt: aaa de post. Da avem. Păi și tu așa trăiești? În post toată viața?
Da! i-am răspuns, se poate spune și așa, toată viața în post.
În urma acestei discuții mi-am dat seama de un lucru: cum ar fi dacă folosesc eu construcțiile de cuvinte vegan de post și de post vegan?
În următoarele dăți le-am folosit iar discuțiile au decurs într-o atmosferă mult mai relaxată pentru toate părțile implicate.
Soluția
De ce funcționează în majoritatea situațiilor? Pentru că creierul nostru respinge deseori toate lucrurile noi din simplul motiv că nu le vede ca pe ceva familiar.
În exemplul nostru, în contextul României noastre de astăzi, conceptul de post este familiar pentru majoritatea vorbitorilor de limbă română. Dacă pui lângă cuvântul post cuvântul vegan, oamenii asociază conceptul nou (vegan) cu ceva ce ei știu deja, cu postul.
Folosind această construcție de cuvinte discuțiile încep mult mai relaxat și de multe ori continuă într-o direcție în care persoana din fața ta vrea să afle mai multe despre veganism.
Dacă tot încercăm o explicație în acest sens. Pentru cine este familiar cu metafora de elefant și călăreț al creerului nostru, folosind această construcție de de cuvinte de post vegan, practic te adresezi elefantului care deține toată informația veche de peste sute de milioane de ani.
În această informație veche este și conceptul de post iar prin familiaritate și asociere introducem și conceptul nou de vegan.
Aici se încheie primul episod bonus. Dacă ai și tu formule care funcționează când ceri de mâncare vegan și vrei să le dai mai departe intră pe grupul nostru de facebook val vegan fericit și postează soluția ta.
Aveți ceva vegan de post?
Vegan de post?
Da, de post vegan și fără miere.